baile 1 mai
Home | Cazare | Restaurante | Agrement | Vederi | Mica publicitate | Monografie Sanmartin | Parteneri
Link-uri sponsorizate
:: Cadouri ::

Scurta descriere a statiunii "Baile 1 Mai" si imprejurimi

 Statiunea "Baile 1 Mai" este situata intre doua sate bihorene. In partea stanga se gaseste satul Rontau iar in partea dreapta este satul Haieu. In aceste sate o sa intalniti oameni cumsecade, obisnuiti sa fie mereu in legatura cu turistii veniti in statiune. Pentru turistii care doresc sa cumpere alimente proaspete produse in gospodariile proprii, aici pot sa o faca. Vor putea cumpara: oua de casa, lapte, branza, miere de albine, fructe. etc.  In apropiere la doar 3 Km distanta, este situat satul Betfia, un sat linistit cu oameni primitori, care are un platou carstic unic in zona. Mai exact, un aven cu o adancime de 86 de metri, denumit in zona "Craterul de la Betfia". Pana la aceasta locatie se poate ajunge si pe jos, pe un traseu cu o padure frumoasa si un aer bogat in oxigen, dar si cu masina pe drumul care face legatura intre sat Haieu si Betfia.  In statiunea "Baile 1 Mai" sunt 2 stranduri termale cu apa calda. Strandul "Venus", cu o capacitate de cateva mii de oameni si "Strandul cu valuri", cu o capacitate mai mica, dar un strand care te face sa te simti in valurile marii. Statiunea mai dispune de restaurante si magazine bine aprovizionate.  Tot in statiunea "Baile 1 Mai" veti putea vedea o floare unica si renumitul "Lac cu Nuferi". Datorita izvoarelor cu apa calda aceasta localitate era numita mai demult si "localitatea unde canta broastele si iarna".  Orasul Oradea, municipiul judetului Bihor, se afla la o distanta de 4 Km de statiune, unde puteti gasi cele doua renumite firme comerciale "Metro"si"Selgros".  Statiunea "Baile Felix" la o distanta de 2 Km poate fi vizitata pe jos pe un traseu care strabate satul Haieu si cu masina pe soseaua de legatura dintre cele doua statiuni.
In sezonul de iarna functioneaza si teleschiul la partia de schi de la Hidiselul de sus.

Mic istoric al statiunii Baile 1 Mai

Satul Haieu, situat la 4 km sud de orasul municipiu Oradea, este atestat documentar pentru prima data in anul 1249 ca una din cele mai vechi localitati de la inceputul evului mediu din judetul Bihor, sub denumirea "Terra Hewyo" (in traducere "ape calde"), impreuna cu satele din jur: Villa Alqueri-1202 (actual Sat Cheriu), Villa Felqueri-1203 (actual Sat Felcheriu), Villa Query-1220 (actual Sat Cihei), Terra Kordu-1275 (actual Sat Cordau), Villa Apalhi-1291 (actual Sat Apateu), Rontho-1552 (actual Sat Rontau) si Sanctus Martinus-1552 (actual Comuna Sanmartin). Istoricul Banyitay Vincse, descrie astfel satul Haieu: "Acesta poarta numele paraului "Hewyo", care nu numai in scripte ci si in realitate se gaseste pe partea stanga a paraului si care localitate azi se numeste "Hewyo". In apropiere se afla o biserica zidita de Ordinul Cavalerilor cruciati cu o singura usa spre vest, sub forma de arc, care dateaza din secolul XIII. Ea nu este o capela, ci o biserica pentru un sat. Unde-i aceasta biserica, este si un cimitir. Aici este mormantul vechiului sat. Pe acest loc a fost satul vechi Hewyo, pe care regele Bella IV in anul 1249 l-a donat lui Paul care a luptat impotriva tatarilor". Intr-un alt document emis la Oradea si datat la 2 mai 1288 se mentioneaza ca: "Pe raul Hewyo care se identifica cu localitatea ce poarta acest nume, se afla o moara de apa, ce este obiect de disputa si judecata intre Zolach Iobag din Seleus si fratii Damian". Rezulta deci, ca la Haieu, a existat din vechime aceasta moara cu tehnica taraneasca, cu debit suficient de mare de apa din raul "Peta" care neinghetand iarna, functiona continuu. De altfel, o gasim mentionata din nou in anii 1932-1936 cu specificatia ca are 5 pietre de moara si ca locuitorii din Hewyo erau scutiti de "zeciuiala" datorita faptului ca aveau var pentru necesitatile cetatii din Oradea, dar ca preotul Fulop platea zeciuiala Papei zece grosi. Din cauza invaziilor barbare si in special turcesti, care au distrus aproape totul, lipsesc informatii despre satul Hewyo pana la inceputul secolului XVI. Fiind devastat de mai multe ori, locuitorii satului au disparut si numai dupa repopulare apare in anul 1552 ca este stapanit de Episcopia Catolica din Oradea, avand 35 de gradini. In anul 1660 turcii au cucerit Oradea, provocand mari distrugeri nu numai orasului ci si imprejurimilor. Cu aceasta ocazie a fost distrusa si "Casa Domniei" din Oradea, construita de principele Rakoczi Gyorgy in anul 1658. Istoricul Szalardi povesteste in cronica sa intitulata "Giralmos Kronika" ca insasi "Beiul" turc a facut baie in "baia saracilor" poruncind ca aceasta sa nu fie arsa. Biserica mica de la moara a fost transformata in biserica turceasca cunoscuta sub aceasta denumire pana azi. Acestea sunt confirmate si de cronicarul turc Evlia Caleh. Dupa infrangerea si retragerea turcilor, la sfarsitul secolului XVII prepozitura din Sanmartin a fost incredintata lui Stefan Farkas(1694-1709) canonic de Oradea, care pe cheltuiala sa proprie a reconstituit moara si a refacut si baile de pe urma distrugerilor provocate de turci. O interesanta mentiune documentara care ne da date despre satul Haieu, este recensamantul din 1712, cand se inregistreaza in satul Haieu numai 2 familii: Ignatius Burgy si Ioannes Vanca. In anul 1719, dupa numai 7 ani, satul Haieu avea deja 19 familii fata de Cihei cu 10 familii, Betfia 7 familii, si Rontau 7 familii. In anul 1773 s-au intocmit schitele mai multor localitati din judetul Bihor in scopul aplicarii reglementarilor urbariale din 1769, precum si pentru alinierea satelor si concentrarea lor. Cu aceasta ocazie, satul Haieu a fost mutat din locul initial de la moara, sus pe deal, pentru a fi protejat si de inundatiile care se produceau mereu in aceasta zona. Schita localitatii prezinta satul Haieu la aceasta data cu 40 de case ale iobagilor si jelerilor, insumand o populatie de aproximativ 200 de locuitori cu nume frecvente romanesti ca: Sarb, Bara, Bologan, Pantea, Oprea, Cornea, Lupu, Zaro, Pop, etc. care detineau 292 de jughere de pamant. In afara satului propriu-zis, schita mai arata paraul Peta cu doua podete, padurea din imediata apropiere, campul baii, carciuma din sat, moara, imasul, baile cu cladirile sale, etc. Exista si versiunea ca pe locul actulului cimitir din "Pusta", cunoscut si sub numele "La prunii popii", ar fi fost o asezare a satului cu primele familii Pop si Bara. Amanunte interesante gasim si in lucrarea lui Hatvany Stefan din anul 1777 intitulata "Therme Varadinesis", in care autorul arata ca: "pe paraul Peta, la 200 de pasi spre nord, se invart rotile morii care apartine satului valahilor din Haieu (ad pagum valahorum). De la bai spre sud, la 200 de pasi se ridica un munte in forma de con, care ii intrece pe toti ceilalti in inaltime si este imbracat intr-o padure. Din munte se scoate piatra, pe care locuitorii o ard si fac din ea var in cantitati mari. Varul il vand in regiunea dinspre Tisa, la Debretin si Solnoc. Vanzarile in aceste targuri sunt scutite de taxe pentru ca locuitorii au fost inrolati in armata Principelui Transilvaniei, pentru apararea granitelor si in luptele cu turcii." In secolul XV, umanistul Ianus Panonius din Oradea, intr-o poezie de adio parasind orasul, aprecia calitatea curativa a apelor termale de aici, cunoscute inca din anii 1220, iar Nicolaus Olahus aprecia la fel in una din scrierile sale ca "aceste bai sunt cele mai bune". Prima lucrare care se ocupa in stil monografic de localitatea Haieu si baile de aici, este cea a lui Magyar Anton intitulata: "Apele termale de la Oradea". La 9 mai 1857 s-a intocmit prima carte funciara a satului Haieu, de catre ing. Nemeth Ioan si Ieney Iosef, din care rezulta ca satul avea 68 de familii cu o suprafata de 2627 jughere de pamant. Familia Bara figureaza de 11 ori, Ciorba de 6 ori, Bologan de 5 ori, Leuce si Zaro de cate 4 ori. Acum apare in sat si familia Covic, de origine sarba din Banat, poreclit "Doda", care a fost apoi maghiarizat in Covaci. Sarcini deosebit de grele s-au ridicat in fata miscarii nationale dupa instituirea dualismului austro-ungar, care a sanctionat la 1867 incorporarea fortata a Transilvaniei la Ungaria si implicit lichidarea autonomiei sale. Poporul roman de aici a fost privat de cele mai elementare drepturi, supus unei crunte exploatari si asupriri nationale si unei deznationalizari brutale. Dupa 50 de ani, in anul 1901, populatia n-a cunoscut o crestere demna de mentionat, avand acum 71 numere de case, in medie cu 6-7 persoane pe familie. Declansarea primului razboi mondial a facut ca necesitatea istorica a desavarsirii unitatii nationale sa devina un imperativ al momentului, astfel ca "Marea Unire" din 1918 a realizat cadrul national si statal al Romaniei moderne.In anul 1921 in schimb, satul Haieu avea 533 de locuitori, din care: 462 romani, 51 maghiari, 13 evrei si 7 tigani. Dupa declansarea de catre Germania hitlerista a razboiului impotriva Poloniei la 1 septembrie 1939 si declansarea celui de al doilea razboi mondial, guvernul hortist si-a amplificat actiunile impotriva Romaniei pentru cotropirea Transilvaniei, reusind ca la 26 iunie 1940 in urma unor note ultimative cu sprijinul Germaniei naziste si al Italiei fasciste, sa smulga din trupul tarii partea de nord-vest a Romaniei, a Ardealului si sa o anexeze Ungariei horthyste. Perioada celor 4 ani de ocupatie horthysto-fascista a acestui teritoriu romanesc a cunoscut o crunta teroare, violente si realitati dramatice. In aceasta perioada de ocupare a cazut victima si satul nostru Haieu, granita trecand pe la marginea satului, prin Dealul "Cremanarului" si "Hudra Brady"(actual cunoscut ca avenul de la Betfia, grota fiind in aceea vreme folosita ca depozit de munitii de catre germani), granita care era des trecuta clandestin de catre fii satului refugiati in Romania, pentru a-si vizita familiile ramase in sat. In toamna anului 1944 fii satului urmareau cu infrigurare mersul evenimentelor si miscarea frontului, pentru ca imediat dupa eliberare sa se reintoarca in satul natal spre bucuria si lacrimile celor ramasi aici sa-si apere glia, limba si neamul. Dupa terminarea razboiului, cele 2 statiuni "Baile Felix" si "Baile 1 Mai", au inceput sa se dezvolte datorita fluxului tot mai mare de turisti care veneau la aceste bai termale. Primele baze de tratament au fost construite aproximativ prin anii 1950-1960 lucru care a dus la dezvoltarea rapida a statiunilor. Statiunea "Baile Felix", fiind situata la soseaua de legatura cu judetul, a suferit modificari benefice mult mai rapid decat "Baile 1 Mai" care este putin mai lateral si care a ramas in urma cu dezvoltarea. Abia in anii 1978 a inceput sa se dezvolte si Statiunea "Baile 1 Mai", odata cu construirea celui de-al doilea strand termal, "Strandul Venus".

Aceasta bibliografie a fost colectata din arhiva Scolii generale Haieu si din informatiile aduse cu ocazia intalnirii fiilor satului, eveniment ce a avut loc la data de 30 septembrie 1990, mai exact de catre ing. Mihai Covaci (fost originar Covic). Primul registru matricol al scolii din Haieu dateaza din anii 1884.

Va multumim ca ati ales statiunea noastra si va dorim distractie placuta !
Link-uri sponsorizate -> :: Cadouri ::